Studenții din România vor să se implice în acțiuni civice, dar n-au timp și bani

Congresul Studenților din România a publicat recent „Studiul Barometrului Congresului Studenților din România” în care au analizat implicarea civică a studenților din România. Concluzia este că tinerii sunt dispuși să se implice în proiectele organizațiilor civice, se lovesc de o serie obstacole, în special lipsa timpului și problemele financiare.

Studiul a fost realizat pe 1.700 de participanți, tineri deja conectați la rețeaua Uniunii Studenților din România – UNI (94,5% sunt studenți, predominant la licență), între 23 martie și 4 mai 2026. 

Contrar ideii că „tineriii sunt dezinteresați” de actuvitățile extracuriculare care presupun implicarea civică, datele spun altceva. 90,1% dintre repondenți au făcut voluntariat cel puțin o dată, iar scorul mediu de implicare civică este de 5,20 din 7 – un nivel ridicat. Aproape 70% dintre repondenți sunt implicați și în prezent într-o asociație, fundație sau mișcare civică, și majoritatea celor activi își doresc să continue.

Mai mult, beneficiile percepute ale voluntariatului sunt aproape unanime: 73,8% dintre repondenți spun că prin voluntariat își fac prieteni noi, iar peste jumătate se simt împliniți și mai conectați la comunitate..

Pentru tinerii care nu au acces la rețele de cunoștințe construite în familie, organizațiile studențești și ONG-urile funcționează ca o rampă reală de integrare profesională și socială,  un rol pe care sistemul de învățământ formal, spune raportul, nu îl acoperă suficient. 89,6% dintre studenții care sunt prima generație din familie cu studii superioare fac voluntariat, un procent aproape la fel de ridicat ca al colegilor cu părinți absolvenți de facultate. 

Timpul e cea mai mare problemă

Dacă tinerii sunt deschiși implicării, ce îi oprește? Răspunsul e clar și consistent în tot studiul: lipsa timpului a fost invocată de 85,9% dintre cei care s-ar putea opri din voluntariat și de peste 68% dintre cei care nu au făcut-o niciodată. 

Acest lucru se leagă direct de realitatea economică: 79,6% dintre studenți au un buget lunar sub 4.000 de lei, sub coșul minim de consum estimat la peste 4.300 de lei la începutul anului 2026. Mulți sunt nevoiți să muncească pentru a se întreține, iar timpul disponibil pentru cauze civice devine un lux.

Soluția a fost identificată chiar de tineri: 73,6% dintre repondenți ar vrea o bursă sau altă formă de sprijin financiar pentru implicarea civică, iar 39,1% cer echivalarea practicii obligatorii cu activitatea de voluntariat.

Voluntariatul ca școală de leadership

Un alt aspect pozitiv: implicarea civică pare să compenseze unele lacune ale educației formale. Peste jumătate dintre tinerii implicați (51,6%) au coordonat la un moment dat o echipă de voluntari, iar principalele motivații pentru a face voluntariat sunt dezvoltarea profesională și personală (84,4%), construirea unui portofoliu (47,6%) și oportunitățile de networking (43,2%). 

Cu alte cuvinte, pentru mulți tineri, ONG-urile și asociațiile studențești sunt locul unde învață lucruri pe care facultatea nu le predă. 57,2% dintre repondenți consideră educația nonformală mai eficientă decât cea formală în formarea competențelor și valorilor.

Implicare rapidă, dar selectivă

Tinerii care au participat la studiu preferă formele de implicare civică care cer puțin timp și sunt accesibile digital: 90,1% au semnat cel puțin o petiție, iar 96,9% au votat cel puțin o dată. 

În schimb, formele care presupun asumare de responsabilitate pe termen lung – fondarea unui ONG (doar 11,2%) sau candidatura la o funcție electivă (3,3%) – rămân mult mai rare. Peste jumătate dintre repondenți (55,4%) s-ar arăta totuși deschiși să candideze în viitor.

Studiul propune trei direcții de acțiune, toate rezonabile și ancorate în cadrul legal existent: o bursă dedicată voluntariatului, reguli naționale clare pentru echivalarea practicii obligatorii cu activitatea civică, și consilii consultative de tineret obligatorii pe lângă autoritățile locale. 

O notă despre metodologie

E important de menționat că eșantionul nu este unul reprezentativ la nivel național, ci de conveniență. Repondenții au fost, în mare parte, tineri deja conectați la rețeaua organizației care a realizat sondajul. Acest lucru explică ratele ridicate de implicare civică raportate (90%+), care sunt cu siguranță mai mari decât media populației tinere generale. 

Datele oferă, totuși, o radiografie utilă a atitudinilor și nevoilor tinerilor deja activi sau dispuși să se implice, fiind un instrument valoros pentru organizațiile studențești și factorii de decizie care lucrează direct cu această categorie.